Posted by : Ailin luni, 21 iulie 2014

Sunt momente în care oamenii trec pe lângă noi și nici nu ne dăm seama.
Realizăm după că nu am fost singuri, că au fost suflete ce ne-au acompaniat, chiar și pentru câteva secunde, chiar dacă nu îi cunoaștem. De ce zic asta ? Toți trecem prin momente în care singura dorință este să punem STOP dar singurul lucru care îl facem este să o luăm la pas, să luăm în brațe o plimbare și apoi să purtăm conversații de ore întregi împreună. Singura problemă este ca ea, plimbarea, nu prea o să ne răspundă, ci doar o să ne ofere liniștea necesară în a ne clarifica problemele, dar putem pune în calcul și vorba " tăcerea e un răspuns" câteodată mai clar decât vorbele. Dar oricât de lung ar fi acel drum, uneori pare mai lung decât am crede, și deși ajungem la final, tot plini de dubii suntem. Suflete slabe, ochii lăcrimează,  încercăm să privim printre gânduri deoarece nici astăzi nu ne-a mers prea bine. Încerci să pui cap la cap poate rezolvi ceva, păcat că timpul nu te ajută să gândești prea clar, dar ia taurul de coarne, căci atunci când suferi trebuie să te distrezi mai tare. Dar într-un final, ajungi să te ascunzi, să nu știe nimeni ce simți, căci lumea profită și când nimic nu mai are scăpare arunci cu lacrimi căci în final dragostea atinge cote maxime când nu ești tu!

Leave a Reply

Subscribe to Posts | Subscribe to Comments

Popular Post

- Copyright © Idei Trasnite -Metrominimalist- Powered by Blogger - Designed by Johanes Djogan -